Pavliuc Ghenadie Iosif

Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”

(Chișinău, Republica Moldova)

Adnotare. În articol este analizat proiectul noului Cod silvic al Republicii Moldova. Conținutul principal al cercetării îl constituie analiza impactului posibil al adoptării acestui proiect asupra procesului de interpretare și aplicare a articolului din Codul penal al Republicii Moldova, care prevede răspunderea pentru tăierea ilegală a vegetaţiei forestiere. De asemenea, în cadrul articolului este supusă examinării calitatea inovațiilor proiectate.

Cuvinte-cheie: Codul silvic; fondul forestier; tăiere ilegală; pădure; persoane responsabile de protecţia şi paza vegetaţiei forestiere.

Manea Vladislav Sergiu Departamentul Drept penal,

Universitatea de Stat din Moldova

(Chișinău, Republica Moldova)

Adnotare. Acest articol este dedicat unei probleme de maximă actualitate, și anume – incriminării în Republica Moldova a faptei prevăzute de parag. 1 art. 6 din Protocolul Adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice. Conținutul de bază al cercetării îl constituie analiza temeiurilor pentru incriminarea propagandei genocidului ori a infracțiunilor împotriva umanității. În încheiere, sunt relevate unele neajunsuri ale proiectului de lege, în care se propune recunoașterea unei astfel de fapte în calitate de infracțiune.

Cuvinte-cheie: propagandă, negare, minimalizare grosolană, încuviințare, justificare, genocid, infracțiuni împotriva umanității, instigare.

Stati Vitalie Anatol Departamentul Drept penal,

Universitatea de Stat din Moldova, Pavliuc Ghenadie Iosif Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”

(Chișinău, Republica Moldova)

Adnotare. Articolul este dedicat fenomenului neexecutării măsurilor din ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie. În cadrul lucrării, autorii acordă o atenție deosebită oportunității incriminării acestei fapte în Republica Moldova, precum și caracteristicilor juridico-penale ale infracțiunii prevăzute la art. 3201 din Codul penal al Republicii Moldova. Aceste probleme încă nu sunt suficient analizate și necesită o investigare suplimentară.

Cuvinte-cheie: violența în familie; neexecutare; eschivare; măsurile de protecţie a victimei violenţei în familie; ordonanța de protecție.

Manea Vladislav Sergiu Departamentul Drept penal,

Universitatea de Stat din Moldova

(Chișinău, Republica Moldova)

Adnotare. În articol sunt elucidate particularitățile ce caracterizează jurisprudența curților constituționale ale Republicii Moldova și României în materie de răspundere penală pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Este generalizată experiența practică corespunzătoare a ambelor instanțe constituționale. În încheiere, pe baza analizei uneia dintre deciziile relevante ale Curții Constituționale a României, este propus modelul de interpretare literală a prevederilor art. 2641 Codul penal al Republicii Moldova.

Cuvinte-cheie: Curtea Constituțională, constituţionalitate, viața privată, conducerea mijlocului de transport, ebrietate, probe biologice, legalitate.

Stati Vitalie Anatol Departamentul Drept penal,

Universitatea de Stat din Moldova

(Chișinău, Republica Moldova)

Adnotare. Obiectul acestei investigații îl constituie Proiectul de lege nr. 410/2016. Sunt identificate aspectele pozitive și cele negative ce caracterizează proiectul în cauză sub aspectul interpretării art. 24512 „Încălcarea legislaţiei privind activitatea birourilor istoriilor de credit” din Codul penal al Republicii Moldova. În rezultatul examinării Proiectului de lege nr. 410/2016, sunt formulate observații și sugestii.

Cuvinte-cheie: istoria de credit; biroul istoriei de credit; sursa de formare a istoriilor de credit; persoană cu funcție de răspundere; consimțământ.

Отарбаева Асел Танатаровна Е.А.

Бӛкетов атындағы Қарағанды мемлекеттік университеті

(Қарағанды, Қазақстан)

Мақалада Қазақстан Республикасы Парламентінің мемлекеттік биліктің өзге органдарымен өзара әрекеттестігі сұрақтары, олардың ерекшеліктері қарастырылады. Онда мемлекеттік билік органдары мемлекеттің ішкі және сыртқы функцияларын іске асыруға ортақ үлес қосатындықтан өзара әрекеттестікте болатындығы танылады. Билік тармақтарының өзарақатынасы жүйесі алдымен, заң шығару процесі аймағында қалыптасады және қамтамасыз етіледі.

Kілт сөздер: Қазақстан Республикасы Парламенті, Президент, Үкімет, Конституциялық Кеңес, сот билігі, мемлекеттік билік, биліктің бөлінуі.